L'@rtesino Etimologie Fotoparole Disegni Paesaggi Filastrocche Fraseologia
Libro Canzoni Saggio sulle canzoni popolari Ascolto canzoni d'amore Altre canzoni Chitarra battente
Libro Proverbi Saggio sui proverbi calabresi Tradizioni religiose Stabat Mater
Poesie Mie Palazzo INPS di Piacenza   Aggiornamenti L'autore del sito
Sito in dialetto calabrese (dialetto di Crucoli - KR) creato da Franco ARTESE
NOVITA' Pubblicate le mie poesie clicca sul link
Poesie Mie  
 

CONCORSI LETTERARI CITTA' DI CRUCOLI - 2022

Premio Giuseppe Barberio

Il valore del dialetto come elemento identitario di una comunità.

•  Poesia singola in vernacolo .

Seconda classificata ex aequo

CCU'R'A MADONNA CHI T'ACCUMPAGNA di Franco ARTESE

per leggere la poesia in vernacolo e la sua traduzione in italiano clicca qui

 
I Cugnali 'e Crucuddru
f.artese60@gmail.com
A ‘Ntonu e a Rachela

Acqua ‘e Bonifaciu
Acqua ‘e lupa
Acqua da Pavula
Acqua da praca
Acqua mortiddra
Acqua salita
Arìtissi
Birividìri
Biveru 'e Santu Petru voscu
Bonìtu
Braunìa
Cacciapica
Cajazzu
Camìnu
Canalicchju
Cappeddrera
Caputu
Carcareddra
Carfeddranu
Carpunettu
Caserana
Cassìa
Cerzìtu
Chjana ‘e jongiu

Chiana 'e mazza
Chjana ‘e ronciu
Chjana ‘e sàriva
Chjana ‘e spiunu
Chjana ‘e venuta
Chjana ranna
Chjusi 'e Marantona
Chjusiddra
Ciannò
Cirajentu
Cirasu
Ciriscottu
Ciuranà
Ciurria
Civarra
Coddru 'e furca
Colapalazzu
Corviteddru
Cota 'e vecchju marinaru
Cozzu ‘e povareddri
Culinudu
Curzanu
Cutura
Dattiru
Destra ‘e Madonna
Destra da canaletta
Destra 'e ganga
Elu
Finìa
Fossa di mònichi
Fossi 'e saracinu
Frassìa
Frischìa
Funtana 'e paravisu
Funtaneddra 'e Malena
Gaddraromula
Giojusa
Glusifunu
Gnà Lucrezza
Gora
Grigna
I Nzerti
I Timpi ‘e Gloria
Janìsu
Jannuverciu
Jardinu
Julianu
Jumara
Jurati
Jurentina
Libberinu e Tripulu
Macchjalonga
Malinconica
Malucutrazzu
Mancurranna
Mannìsu
Maravula
Mennuliddra
Mennulitu
Meruddra
Migghjardu
Milìa
Moddr'e campana
Mortiddrettu
Mparu ‘e Ciofantu
Mulinu du làvuru
Mulinu 'e cunnu
Ncap'a serra
Nuci
Palu 'e jugghja
Palummara
Pantalè
Pantanaru
Pantanu
Papamùnu
Patìa
Patola
Petraru
Petrusinu
Pezzenta
Pignataru
Poru
Pratu
Principatu
Pruppu
Punta vecchja
Riu
Roscianitu
Ruvazzeddru
Santa Catarina
Santu Catavidu
Santu Japicu
Santu Lè
Santu Linardu
Santu Nicolu
Sarmentu
Scagghja
Scarrizzi
Scerr'e cavaddru
Schinu
Scioddra ranna
Scioddru 'e ciotu
Serra du lacu
Silipettu
Sinnicu
Sorivìtu
Staddrunu ‘e Marroncinu
Straccia
Suddreria
Terrateddri
Timpunu
Tramuntu
Trascia
Vaddreria
Varcu
Varcu ‘e landru
Vignali
Virdogni
Vizzara
Vurvitu
Zzuccalia

Quanti siri n’assettammu ccù Manuéla
a piari n’antia ‘e friscu ‘nguacci’a Sila
e vidennu subb’u muru a susumila
ccù ssa scarda chjamavimu a Rachela.

Iddr’arrangava ccù ‘a pertica ‘nti mani
e, scarz’e vista, minava’d’a casacciu.
“Dicitimi ddruv’è, c’a v‘a scamacciu!
Cchi fichitu c’avìti, ohi manch’i cani!”

Sentennu ssù triatu puru ‘Ntonu
n’escivi’d’ar’a loggia squeliannu
e, attasu chi conzava chjanu ’u scannu,
rirennu ni facìa: “’Ncunu leonu?”

Vid’a Rachela chi scila’r’u rosaru
vataliannu ‘ncuna vemmaria.
Vid’a ‘Ntonu chi guarda ‘mmenz’a via
e s’allenta’r ’u buttunu du coddraru:

“Ssa ruga ruga un c’è rimastu nuddru,
oh dicica c’è ‘ncunu a’r’i cugnali!
Sunu distrutti tutti l’animali:
sulu na mandra perza ‘mmenz’u vuddru”.

E ccù’r’u jitu all’irtu d’a Pezzenta
mi dìcia “Mera tu ca jè ‘un ci viju:
cchi ‘ssi mova ‘nta cota, ddrà ‘ntu Riju?
Para n’ominu ‘ncavaddru a n’a jumenta”.

“Cc’accucchj, ‘Ntò, quala cavarcatura?!
Chir’è ‘nnu gghiastru vicinu a’r’a carrara:
‘u distingui mancu a Palummara!”
spoca Rachela tutt’a siccatura.

Ccussì ‘mpruvisu arminu na misca:
‘un c’è ‘nna cosa chi vanu d’accordu
pecchì na cosa un c’è comu ‘u ricordu
chi cangia comu scurra l’acqua frisca.

‘A giuventù, i cumpari, a mammaranna
i figghji perzi quann’erinu criaturi
cianciuti ‘nzemi ccù lacrimi e suduri
jenn’ e venennu ‘e chira Mancurranna.

‘U focu ‘ncasa e pò i deci’anni ‘e guerra
quanta fatiga e quanti privazzioni
“Ma basta chi mei figghji stanu ‘bboni!
Ohi Gesù Cristu meju vasu ‘ppè ‘nterra!”

‘A ‘ssà parola s’acqueta’d’ogne pena
Rachela accìta e puru ‘Ntonu smetta,
e cacciannu ‘e ‘ntu coscialu a sicarretta
guarda’r’u cielu e fà: “’U tempu tena!”

Aza’r’u puzu a’r’a luna, spia l’aroggiu:
“Mi vaju a curcu ca s’è fattu tardu!”
dicia’d’a Rachela ‘ccù ‘nnu sguardu
stennenn’i vrazzi ‘ppè cercari appoggiu.

Trasa e si vota attasu chi si sbrazza
facennu ‘nzinca verzu na finesta:
“Su tempu cangia vena’r’a timpesta:
si ni pia ‘ntu lettu ni ‘cci’ammazza”.

Rachela ‘u scregna mentri capizzìa:
“Chjujiti i vucchi d’opira, guagnù
u’bbì scordati, jè u’bbu dicu cchjù!
Cchi filipencula, quantu ta limìa!”.

Coddra’r’u sulu ‘ccù nu cielu e vampa
arret’i catìni di muntagni scuri
e subb’a loggia, queti, azamu l’uri
mò chi nnè Ntonu nnè Rachela campa.

‘Aviti i rinnini vanu ‘ntrizzannu vuli
a milioni sparzi subb'a vaddra
e tu, Manuè, appoggiata subb’a spaddra
penzann’ ad’iddri dici: “ ‘Un’simu suli!”

Franco Artese

Per leggere la versione italiana

Consulta L'@rtesino: il dizionario calabrese
contiene 10.000 parole
LEGGI IL LIBRO DELLE CANZONI
VAI ALL’ASCOLTO DELLE CANZONI
Alcuni anziani contadini di Crucoli cantano per Eugenio Bennato le antiche canzoni. Nonostante l’età, le loro voci
consentono di apprezzare ancora le cantate tradizionali.
Le registrazioni, risalenti al 1976, assumono un indiscutibile
valore documentario e restituiscono il clima gioioso di una serata conviviale tra amici essendo in presa diretta.
Clicca qui
LEGGI IL LIBRO DEI PROVERBI CALABRESI Leggi le canzoni e i rosari della tradizione religiosa di Crucoli.
900 proverbi calabresi dalla A alla Z
 
‘A gaddrina fa l'ovu e aru gaddru li jusca'r'u culu
Chjanu mérula c'a via è petrusa
Da robba chi 'un pagu, stricaminni
Madonna di Manipuglia - di E. GHISONI

Du gabbu 'un si'n'ni mora ma si'n'ni malu campa

VAI A FOTOPAROLE

VAI AI DISEGNI
Tutti i disegni contenuti nel sito e la supervisione grafica sono di Emanuela GHISONI